It’est s’immersione linguìstica? Est una metodologia de imparu chi cunsistet in s’espositzione totale o partziale a una limba, in totu sas tapas iscolàsticas; tenet comente obietivu fundamentale, comune e cumpartzidu in totu su mundu in ue est aplicada, su de imparare a faeddare in su mìnimu tempus possìbile sa limba de su logu, una limba chi non si faeddat in domo. Esistint mètodos diferentes de immersione, mètodos chi devent tènnere in contu unos cantos aspetos sotziolinguìsticos e (...)
"Una limba ufitziale tenet bisòngiu de una limba iscrita"
Articoli più recenti
-
Limbas minoritàrias e immersione linguìstica
24 nadale 2023, de GIAGU LEDDA -
Eutanasia in Ispagna
18 làmpadas 2023, de GIAGU LEDDAIt’est s’eutanasia? Est su deretu chi tenent sas pessones a mòrrere cun dignidade, sena dolore.
S’Ispagna tenet dae su mese de martzu de su 2021 una normativa de s’eutanasia chi dat una risposta giurìdica, ecuilibrada e garantista, a una dimanda de sa sotziedade atuale, basada in sa cumpatibilidade de unos cantos printzìpios fundamentales comente sunt sos deretos a sa vida, a s’integridade fìsica e morale, a sa dignidade, a sa libertade o a s’autonomia de sa voluntade.
S’obietivu de sa (...) -
Chi su/a dotore/a faeddet in sa limba de su patziente tenet efetos positivos in sa salude de su patziente.
18 maju 2023, de GIAGU LEDDAUn’istùdiu publicadu in sa rivista de s’Assòtziu de sos Mèigos de su Canadà (CMA) signalat chi s’impreu de sa limba de su patziente intre dotore e patziente megiorat sa prògnosi mèdica finas a su puntu chi s’arriscu de mortalidade mìnimat a su 24% in sos francòfonos e a su 54% in sos chi non tenent nen su frantzesu e nen s’inglesu comente limba materna.
Una de sas rivistas mèdicas prus prestigiosas de s’istadu ispagnolu, Medicina Clínica, at publicadu un’artìculu, a propòsitu de sa limba (...) -
SERGIO SALVI nos nch’at lassadu!
25 abrile 2023, de Diegu CorràineA dolu mannu, s’amigu de sa limba sarda e de sos Sardos, SERGIO SALVI, nos nch’at lassadu, su 23 de abrile de su 2023 in Firenze, a 90 annos.
Est semper istadu finas amigu de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda e autore de sas Editziones Papiros, chi at pubblicadu unos cantos, medas, libros suos, finas a s’ùrtimu L’ASIA DI MEZZO!
Est connotu e apretziadu comente iscritore e istudiosu mannu de sas limbas “segadas” e de sas natziones “proibidas”.
Lu pranghimus, paris cun sa mugere Elda e (...) -
Su catalanu s’agatat in una situatzione de minetza in sos tribunales de Catalugna Nord.
18 abrile 2023, de GIAGU LEDDAIn sa Frantza de sa "Liberté - Egalité - Fraternité" sos sìndigos de bator comunas nord-catalanas sunt sètzidos in su bancu de sos acusados pro àere chertu modificare su regulamentu munitzipale chi diat permìtere s’impreu de sa limba catalana in sas sessiones, sighida semper dae sa tradutzione in frantzesu. S’autore de sa denùntzia est su prefetu de sos Pirineos Orientales. Su ministeru pùblicu dat sa resone a su prefetu, sinnalende chi s’artìculu 2 de sa Costitutzione frantzesa narat chi (...)
-
Sas belle 150 limbas nadias de sa Rùssia sunt perdende faeddadores e "status", a cunfrontu cun su russu semper prus presente.
15 abrile 2023, de HÈCTOR ALÒS I FONTSos tzensimentos de sa populatzione in contu de limbas
Pro sighire s’evolutzione de su nùmeru de faeddadores de sas belle 150 limbas nadias de sa Rùssia, sos tzensimentos de sa populatzione sunt unu de sos inditadores prus afidàbiles. A dolu mannu, custu no at a èssere su casu de su tzensimentu de su 2021, chi sos datos linguìsticos printzipales sunt istados publicados de reghente. Su problema est chi sos intervistadores ant fatu pagas intervistas e datos medas sunt istados cumpilados (...) -
LIMBA E POLÌTICA IN GALÌTZIA
22 martzu 2023, de XOSÉ HENRIQUE COSTASIn custu artìculu cherimus dare una visione lestra e generale de sas atitudines e cumportamentos linguìsticos de sos partidos polìticos e sindicados in Galìtzia dae s’aprovatzione de s’Istatutu de Autonomia in 1981.
Tocat a coniugare duos asses: a) s’asse partidos e sindicados de ubbidièntzia ispagnola vs. partidos petzi galitzianos; e b) s’asse de dereta vs. de manca.
In generale, podimus afirmare chi petzi sos partidos galitzianos tenent unu impinnu firmu e craru cun sa limba (...) -
Sa dispedida, a 83 annos, de Tilman Zülch, fundadore de su "Assòtziu pro sos pòpulos minetzados"
21 martzu 2023, de DieCunDieAmus ischidu chi, a dolu mannu, si nch’est andadu dae custa vida, su 17 de martzu, s’amigu Tilman Zülch, amigu de su pòpulu sardu e de sos pòpulos minetzados, chi aìamus connotu in sos annos ’70, a s’època de de su movimentu e de su giornale Su pòpulu sardu. Dae tando, aìamus cumintzadu una collaboratzione importante finas cun s’Assòtziu suo e sa rivista Pogrom.
Sas passèntzias nostras a sa famìlia sua, a sos collaboradores, a sos amigos!
D. Corràine -
Sa lege de Lidia Poët
16 martzu 2023, de FREDO VALLAUna sèrie de Netflix "La legge di Lidia Pòet" tenet comente protagonista una fèmina otzitana de sas Baddes Valdesas, campada intre Otighentos e Noighentos, prima fèmina avogadu in Itàlia. Nudu meda, incongruèntzias e retitzèntzias culturales
De sa sèrie tv in sa prataforma Netflix nde sunt faeddende meda sos giornales e sa rete. Paret chi siat un’èsitu mannu.
Sende gasi... Cumintzemus dae su sambenadu de Lìdia, nàschida in su 1855 in su burgu Traverse de Lo Prie (Perrero), badde (...) -
RISPETU E EDUCATZIONE
16 martzu 2023, de GIAGU LEDDANo est petzi sa limba italiana sa chi est faghende iscumpàrrere sa limba sarda. Nono. Sa limba sarda est iscumparende pro sa mandronia de sos matessi faeddantes. Agiomai totus nois abbandonamus su sardu in antis chi s’interlocutore nostru abèrgiat sa buca, ca non s’ischit mai si si ofendet si comintzamus a li faeddare in sardu. Si esistit una duda: a foras su sardu. S’iscusa prus frecuente est chi si faghet pro "rispetu" e pro "educatzione", cosa chi inditat su gradu de perversidade (...)