PÀRRERES

It’est s’eutanasia? Est su deretu chi tenent sas pessones a mòrrere cun dignidade, sena dolore.
S’Ispagna tenet dae su mese de martzu de su 2021 una normativa de s’eutanasia chi dat una risposta giurìdica, ecuilibrada e garantista, a una dimanda de sa sotziedade atuale, basada in sa cumpatibilidade de unos cantos printzìpios fundamentales comente sunt sos deretos a sa vida, a s’integridade fìsica e morale, a sa dignidade, a sa libertade o a s’autonomia de sa voluntade.
S’obietivu de sa (...)

Un’istùdiu publicadu in sa rivista de s’Assòtziu de sos Mèigos de su Canadà (CMA) signalat chi s’impreu de sa limba de su patziente intre dotore e patziente megiorat sa prògnosi mèdica finas a su puntu chi s’arriscu de mortalidade mìnimat a su 24% in sos francòfonos e a su 54% in sos chi non tenent nen su frantzesu e nen s’inglesu comente limba materna.
Una de sas rivistas mèdicas prus prestigiosas de s’istadu ispagnolu, Medicina Clínica, at publicadu un’artìculu, a propòsitu de sa limba (...)

Sos tzensimentos de sa populatzione in contu de limbas
Pro sighire s’evolutzione de su nùmeru de faeddadores de sas belle 150 limbas nadias de sa Rùssia, sos tzensimentos de sa populatzione sunt unu de sos inditadores prus afidàbiles. A dolu mannu, custu no at a èssere su casu de su tzensimentu de su 2021, chi sos datos linguìsticos printzipales sunt istados publicados de reghente. Su problema est chi sos intervistadores ant fatu pagas intervistas e datos medas sunt istados cumpilados (...)

Una sèrie de Netflix "La legge di Lidia Pòet" tenet comente protagonista una fèmina otzitana de sas Baddes Valdesas, campada intre Otighentos e Noighentos, prima fèmina avogadu in Itàlia. Nudu meda, incongruèntzias e retitzèntzias culturales
De sa sèrie tv in sa prataforma Netflix nde sunt faeddende meda sos giornales e sa rete. Paret chi siat un’èsitu mannu.
Sende gasi... Cumintzemus dae su sambenadu de Lìdia, nàschida in su 1855 in su burgu Traverse de Lo Prie (Perrero), badde (...)

No est petzi sa limba italiana sa chi est faghende iscumpàrrere sa limba sarda. Nono. Sa limba sarda est iscumparende pro sa mandronia de sos matessi faeddantes. Agiomai totus nois abbandonamus su sardu in antis chi s’interlocutore nostru abèrgiat sa buca, ca non s’ischit mai si si ofendet si comintzamus a li faeddare in sardu. Si esistit una duda: a foras su sardu. S’iscusa prus frecuente est chi si faghet pro "rispetu" e pro "educatzione", cosa chi inditat su gradu de perversidade (...)

Sa morte de una limba comintzat semper cun su bilinguismu, ca est possìbile a sostituire una limba cun un’àtera petzi si sa pessone podet isseberare intre duas limbas, pro esempru sardu e italianu. Su problema si presentat cando su bilinguismu no atenet totu sa populatzione, ma petzi sas pessones chi apartenent a sa limba minorizada. Li naramus bilinguismu asimètricu, ca unos cantos faeddant sardu e italianu, àteros faeddant italianu ebbia. S’obietivu de un’arresonu est sa (...)

In risposta a un’amigu chi afirmat chi faeddare in sardu a sos fìgios est unu motivu ideològicu bonu pro sos indipendentistas ebbia.
Deo rispondo:
Pro ite a faeddare (de prus) su sardu?
Ca su sardu est sa limba de sa terra nostra.
Ca faeddare in sardu nos identìficat comente membros de sa sotziedade sarda.
Ca s’ùnica manera de mantènnere sa diversidade globale est sa de isvilupare sas limbas locales.
Ca si podet garantire sa subravivèntzia de su sardu petzi si si nde àmpriat (...)

Sa limba materna est che su late chi dat a sa criadura, sa prus naturale. Ma, comente su late, mancu issa podet èssere adulterada, falsificada, alterada; sa limba non podet cuntènnere barbarismos, violèntzias lessicales. Si essit adulterada dae lavras de sa mama, giompet adulterada a origras de sa criadura. Cun totu sos dannos chi nde podent derivare.
Si su late no est naturale, tando est artifitziale; custu però mancat de nutrientes bàsicos, non tenet defensas naturales contra a sas (...)

Bilinguismu Est sa connoschèntzia de duas o prus de duas limbas e sa capatzidade de las pòdere impreare sena dificultade in ogni cuntestu. Est fintzas sinònimu de plurilinguismu. Tocat a distìnghere su "bilinguismu individuale", cando est una pessone chi faeddat cun totu sos registros linguìsticos duas limbas, dae su "bilinguismu sotziale", cando si tratat de una populatzione chi faeddat duas limbas. Su primu significadu de su tèrmine bilinguismu est craru; su segundu in càmbiu cuat una (...)

Sende chi s’iscola basada in sa limba meterna siat essentziale pro agiuare a s’isvilupu prenude s’indivìduu e pro trasmìtere su patrimoniu linguìsticu, su 40% de sos istudentes de su mundu non tenet atzessu a s’iscola in sa limba chi faeddat o cumprendet mègius. Custa situatzione costìtuit un’ostàculu grave a s’aprendimentu, a s’espressione culturale e a su fràigu de ligàmenes sotziales e indebìlitat meda su patrimòniu linguìsticu de s’umanidade. Est duncas essentziale chi custu fatore (...)